Menage a trois: marketing, psihoterapie, literatura

Posts tagged ‘putere’

Strutii o duc cel mai bine pe ciment

strut
‘Ce zici? Cum zici? Cine? Ai?’
‘Bunico, tu nu prea auzi!’
‘Ba da, ba da..’

Postul de azi nu e prea lung. Nici prea complicat. E despre slabiciuni si despre puteri. Despre curaj si despre teama. Si, mai ales, e despre felul in care slabiciunea si puterea, curajul si teama nu-si sunt opuse unul celuilalt.
Dar mai e si despre autoamagirea prin omisiune. Despre strut ca specie nemuritoare si indeaproape inrudita cu omul.

Cred ca saptamana asta a fost Saptamana Bunicii, poate si pentru ca, prin forta intamplarilor, am petrecut mai mult timp cu ea. Are 90 de ani. E surda. Rau. ‘Hai sa-ti iei aparat auditiv! Nu vreau eu asa ceva!’
De parca, DE PARCA refuzul protezei ar aduce cu el, intr-un mod bizar, refuzul bolii. Nu port aparat auditiv, deci nu sunt surda. Nu se vede nimic pe dinafara, asadar nu am nimic. V-am pacalit!!

Si lista poate continua:

#nu cer ajutor, ca sa nu arat ca sunt slab
#nu spun ca iubesc, ca sa nu par fraier
#nu plang, ca sa nu arat a papa-lapte
#nu-i duc flori, ca sa nu zica ca poate sa faca ce vrea cu mine
#nu-mi expun sufletul, ca sa nu mi-o iau
#mai bine ma dau sprinten in public si schioapat cand nu ma vede nimeni
#ma dau imbatabil la job si-mi plang de mila acasa.

…or mai fi?

Am trecut pe-aici. Am spus clientilor corporate in intalniri: ‘Nu stiu acum cum se poate raspunde mai bine intrebarii dvs.’ Am spus clientilor in cabinetul de terapie: ‘Simt ca nu rezonez destul de mult cu problema ta. As vrea sa te recomand unui coleg de-al meu.’

De fiecare data, aparenta mea slabiciune a aratat ca am curajul sa fiu departe de perfectiunea lui ‘Da, stiu!’, si-a lui ‘Desigur, se poate!’

Nu am sa uit niciodata vorbele unui client in cabinet. Daca citeste aceste randuri, sa stie ca ii multumesc nespus. L-am intrebat: ‘Pe parcursul intalnirilor noastre, care a fost momentul care ti-a fost cel mai util, cel mai revelator?’. A tras aer in piept si mi-a spus: ‘Atunci cand mi-ai spus ca servetelele de pe masa sunt pentru cine are de plans. Am simtit ca pot sa fiu si sa fac orice si oricum si ca tu nu ai nevoie de scuturile mele.’

Strutii o duc cel mai bine pe ciment, ca sa nu mai aiba de ce sa se-ascunda.

Femeile puternice nu-s asa de tari

Puterea e perisabila, ca orice alta forma de existenta. E o fiinta ciudata care se hraneste nu cu vulnerabilitati uitate prin unghere, ci cu iluzia proprie si a celorlalti ca forta exista si isi este suficienta siesi. Dar ceea ce o hraneste o si submineaza.
Forta adormita dialogheaza in miez de noapte – cine spunea ca terapia online nu functioneaza?

– Esti prea desteapta.
– Pt mine asta nu e relevant deloc. Nici ierarhiile nu mai conteaza. Doar ma caut pe mine si sensul meu. Mi-e doar foame de sens si de iubire. Cred ca incep sa uit cum e intimitatea. Restul mi se par kkturi.
– Asta o pot face doar oamenii destepti, parvenitii niciodata.
– …Poate ca da..
– Sa iti mai zic, in contextul asta, ce realizari am mai avut? :)*

Traim prin succese tranzitorii. Ne validam zilnic prin mici admiratii pasagere in oglinda ochilor celorlalti. Ce am facut diferit saptamana asta? Ce ritual am schimbat? De cate ori m-am surprins pe mine, te-am surprins pe tine, am vazut-o pe ea, l-am gasit pe el rasturnand lucrurile, provocand mici cutremure de schimbare in rutina asta sfasietoare?
Iubirea, copiii, zambetul celuilalt fac ca viata sa merite traita. Dar mai e ceva: e thrill-ul in fata zilei de maine, e freamatul la gandul surprizei care ne asteapta la finalul minutului, al orei, al zilei si-al noptii. Iubirea si zambetul si tot vin de la ceilalti, sunt o asteptare perpetua; thrill-ul e din tine, e imaginarea anticipatorie a aventurii unei noi zile, a primei zile din restul vietii. Si nu e un rest. E inca un miez, de fapt. 

Puterea e nevoia de control. Pun piciorul pe grumazul lucrurilor care imi scapa din mana. Dar o sa te bata pantoful si ai sa-ti salti calcaiul numai putin, si atunci toate lucrurile tinute acolo cu indaratnicie te vor plesni in fata.

Puterea afara e slabiciune inlauntru. Nu invidiati panterele! Priviti pisicile cand dorm, predate vulnerabilitatii! Ele au nevoie sa doarma 20 de ore pe zi simtind caldura sigurantei pentru a putea vana mai apoi.

*Randurile de mai sus au fost citate cu acordul clientului.

Nor de etichete

%d blogeri au apreciat asta: