Menage a trois: marketing, psihoterapie, literatura

Posts tagged ‘Unilever’

Cum a fost la Daniel Goleman

„Domnule Goleman, cand ati fost neinteligent emotional?”, vine o-ntrebare din public.
„Trebuie s-o intrebati pe nevasta-mea!”

Nu, n-ati prea inteles, zic eu. Cred ca intrebarea voia sa spuna ceva de genul: dincolo de toate aceste principii, acest zen ireal, acest pozitivism cu aroma de branza, cand ati fost om, cand v-ati chinuit cu propriile egoisme, cu propriii nervi, cu propria umanitate?

Stilurile de leadership. Emisfera stanga, emisfera dreapta si stresul. Neuronii-oglinda. Constientza de sine, stapanirea de sine, constienta de ceilalti, stapanirea relatiilor cu ei. Si totusi, in amalgamul de lucruri ultrastiute si mega-reciclate, au aparut, din cand in cand, si mici perle. A fost nevoie sa le spal cu multa apa ca sa pot sa scot malul de pe ele:

„De obicei, oamenii mai puternici nu sunt atenti la oameni mai putin puternici decat ei.”

„Cand esti in criza de timp, opreste-te!”

„Sunt trei momente / stari in care e cel mai probabil ca mintea umana s-o ia la plimbare:
– cand esti la serviciu;
– cand stai in fata computerului;
– cand lucrezi.”

„Toata lumea se supara; dar cat timp stai suparat – lucrul asta face toata diferenta!”

„Domnule Goleman, sunt femeile mai inteligente emotional decat barbatii?
Raspunsul meu este foarte clar: si da, si nu.”

A spus raspicat: il admir pe Paul Polman pentru ca a afirmat ca jumatate din materia prima pe care se bazeaza produsele Unilever vor veni de la ferme mici, private. Apoi: il admira pe Dalai Lama, pentru curajul si amploarea spirituala de care da dovada. Nu-l mai admira pe Obama, pentru ca a luat Nobelul pentru Pace, apoi a pornit razboiul. Sa le luam pe rand: si eu il admir pe Paul Polman, dar pentru alte viziuni si feluri de curaj (un exemplu aici). Dalai Lama – come on, e in fisa postului, nu? Obama: e, totusi, un presedinte american, aveai alte asteptari?

Participantii au fost un amestec pestrit de organizatii obscure crestine si corporatii in cautarea iluminarii. In afara de oameni normali, frumosi, destepti si de bine de la Vodafone si Hochland si Cosmin Alexandru, cu a sa intrebare cross-culturala, nu am vazut pe nimeni. Mi-a parut rau pentru Raiffeisen Premium Banking; nu au avut nici o vina, insa evenimentul nu a fost de talia lor. 

In afara de vorbitor, mi-au atras atentia: o fata cu parul jumatate violet-jumatate-verde, o doamna in carut cu rotile, o alta cu piciorul in gips, un tip care scapa cate ceva pe jos cu zgomot la fiecare sfert de ceas, o fata imbracata foarte sic, cu palarie, bretele, pantaloni business si pantofi cu toc si expozitia delicioasa de fotografie alb-negru, pe care am putut-o admira in voie in timpul lungului pelerinaj de o jumatate de ora intre sala de conferinta si sala de mese. 

In concluzie: nu ma mai duc la nici o conferinta peste 100 de participanti (noi am fost 1000!), la Casa Poporului, organizata de o firma mica cu pretentii de eleganta, manifestari de karateka si glasswalker ale purtatorului ei de imagine. De asemenea, nu ma mai duc sa ascult oameni-guru in viata, oameni care au ouat acum 30 de ani oul de aur si acum il fierb la foc mic si-l rascoc pentru o poala de bani ori-pe-unde-sunt-invitati.

O mostra de Goleman care nu costa nimic, nu produce stres si spune cam aceleasi lucruri:

Imi dau seama ca postul asta e flagrant incorect politic. Nu stiu daca sa-mi para rau. Asa am simtit. Asa a fost acolo.

Marketingul ‘fara’ : “Nu cu de toate, doar cu ce trebuie!”

Va ganditi la shaorma zemuinda in care sosul de usturoi se amesteca epic cu ketchupul, maioneza si zeama de la castravetii murati? Uitati-o! Sloganul KFC al ultimelor luni prefateaza unul dintre cele mai recente trenduri in comunicarea de marketing, intelegand prin recent ceea ce se intampla de vreo 2 ani incoace pe “piata comunicarii” de la noi si de aiurea.

“Fara” nu este utilizat in marketing numai in scopuri restrictive. Aici poate fi gasit si un alt sens, mai traditional dar ceva mai zglobiu, si anume simbolul modernitatii si performantei. Pentru ca ‘fara’ poate insemna, in egala masura, si “fara griji” (Sarenza.com), “fara cusaturi” (pantalonii Calvin Klein) sau “fara batai de cap” (Brico Dépôt).
In fata consumatorilor ingrijorati de sanatatea lor si in permanenta aflati (uneori declarativ, ce-i drept) in cautarea puritatii, marcile retrag din ce in ce mai multe ingrediente din produsele carora le poarta numele si-i confera lui “fara” un sens publicitar din ce in ce mai larg.

Incantatia celor 3F

“Bucatarie 100% fara coloranti, fara conservanti si fara ulei de palmier.” Folosind acest slogan pentru toate produsele lor, cei de Findus nu si-au imaginat ca vor fi expusi, cateva luni mai tarziu, scandalului carnii de cal. Dar tot nu si-au schimbat mesajul. Acesta s-a inscris intr-o puternica tendinta de consum: “marketingul fara”, in special in sectorul agro-alimentar, in care acest trend incita producatorii sa-si ‘stearga’ toate produsele de toate ingredientele considerate suspecte sau indezirabile. Si mai ales sa faca din asta un argument pentru a-si vinde mai bine produsele.
Inainte de a lansa produsele 3F (fara coloranti, conservanti, ulei de palmier), Findus testase si formule mai pozitive, de genul “bucatarie ca acasa”. Marca nu a primit decat 28% credibilitate, fata de 48% pentru Campania 3F. Dovada clara ca, de-acum inainte, consumatorul nu mai poate fi satisfacut cu asertiuni vagi si ca trebuie sa spunem lucrurilor pe nume.

Cazul alergenilor este oarecum diferit. Glutenul si, intr-o mai mica masura, lactoza, nu-I interesau pana acum decat pe cei care nu tolerau aceste ingrediente, insa mediatizate de staruri ca Novak Djokovic sau Gwyneth Paltrow, dietele “fara” au din ce in ce mai multi adepti in randul unui public care se autodiagnosticheaza drept ‘sensibil’. In Franta, gama Casino are deja 14 produse fara gluten si se pregateste sa mai scoata inca 5.
Dupa ce au mancat pentru a se hrani, apoi pentru a nu se ingrasa, iar apoi pentru a-si face plinul de vitamine, multi consumatori astazi vor sa evite sa isi faca rau prin alimentele pe care le aleg.

fara

Cosmeticele fara, berea fara, tigara fara. O lipsa mai plina

Aceeasi tendinta “igienista” este la mare pretuire si in industria cosmetica, unde lista produselor indezirabile se lungeste pe zi ce trece: parabeni, bisfenol A, ftalati, amoniac…
Desi mai putin expusa crizelor sanitare, industria produselor de infrumusetare a reactionat si ea, ajungand pana la situatii care frizeaza absurdul: Sanex, o marca in care, in mod traditional, nu se gasesc parabeni, s-a simtit obligata sa spuna ca nu foloseste doar pentru a se inscrie in tendinte.
O miscare similara se vede in domeniul productiei de jucarii, unde mai multe studii au aratat ca mai multe produse destinate copiilor contineau substante cu grad mare de risc. Sa mai vorbim despre bauturile fara alcool si tigarile fara tutun? Reynolds a fost primul care a luat luat pozitie, lansand tigara electronica Vuse. Pe piata noastra, din ce in ce mai multe marci de bere reduc nivelul de alcool, ofera bauturi la limita intre bere si sucuri, si exemplele pot continua.

„Sense and simplicity” si noua era Philips. Un fel de „Sense and Sensibility” al secolului 21

Dar astazi marketingul lui “fara” a depasit demult doar preocuparile legate de sanatate. El intruchipeaza o simplificare voita in fata proceselor complexe, a sofisticarii, a conexiunilor. Marcile sunt invitate sa-si gaseasca puritatea. Nu numai ingredientele indezirabile se cer eliminate. In functie de domeniul de activitate, se scot in evidenta lucruri precum “fara intermediari” (imobiliare) sau “fara comisioane” si “fara jargon” (sectorul bancar), Pe scurt, referinta la “fara”, in sensul restrictiv al termenului, spre deosebire de lipsa hedonista de complicatii, se afirma mai mult ca niciodata ca un adevarat sesam publicitar. In domeniul alimentatiei, “fara” a devenit aproape obligatoriu, ca un mod de raspuns la angoasele mai mult sau mai putin rationale ale consumatorilor.

Dincolo de zona dominanta a sanatatii, recursul la ”marketingul lui fara” este mult mai difuz, chiar aluziv, insa exprima idea de simplificare si chiar de responsabilitate sociala. Cel mai recent, “Doggy Bag”, campania Unilever din Centrul Vechi de anul trecut, aduce in prim plan cumpatarea. “4 intr-o masina” propune economia de oxigen in oras, iar valul de biciclete care a invadat Bucurestiul in ultimele luni arata cu degetul catre comozii din masini care se ingramadesc la semafor si polueaza aerul.

Patagonia.com a mers si mai departe, cu o campanie recenta “Don’t buy this jacket”, prin care comunica celor interesati sa nu le cumpere produsele decat daca chiar au nevoie de ele. Marketingul lui “nu cumparati” care devine, prin negarea negarii, o invitatie subtila la achizitionare.

Sunt cativa ani de cand Philips a renuntat la ‘Let’s make things better” in favoarea lui „Sense and simplicity”. Schimbarea de tagline a venit in urma unui studiu global facut in randul a mii de consumatori din 20 de tari care su spus ca nu mai au chef sa citeasca instructiunile de utilizare precum toate cele 3 volume din „Fratii Karamazov”.

Sursa pentru o parte din informatiile cuprinse in acest post poate fi accesata aici.

Nor de etichete

%d blogeri au apreciat asta: