Pratap Singh Sardargarh, ghidul din Udaipur, este, aliterat vorbind, o aparitie aparte. In costum, cu camasa si lavaliera, absolvent de studii politice si literatura engleza, imi povesteste cum devine treaba cu inceputul iubirii la indieni: ‘Mai intai, fiecaruia dintre miri (care nu s-au vazut niciodata) ii este aratata fotografia celuilalt, apoi horoscopul. Daca acestea sunt in regula si acceptate, se merge mai departe. Daca nu, se da vina, politicos, pe horoscop.’ Cate dintre relatiile neindienilor de azi nu incep tot asa, in era lumilor virtuale? Suntem chiar atat de diferiti, pana la urma?
Jack are 18 ani. E din Jaisalmer si naiba stie cum il cheama, ca am pierdut hartia. Orasul lui natal e cel pe care l-am scos cu regret in ultimul minut din traseul meu, din lipsa de timp. E dezamagit sa auda asta. Ma roaga sa revin cu familia si prietenii si sa stam la el acasa.
Lucreaza la o cooperativa de tesaturi si broderii manuale, la a treia generatie; mi-a vandut o bluza si un sal, mi-a facut un ceai masala si stam putin de vorba inainte sa pornesc la drum. ‘Ai Facebook?’, zice. Am…
Navratan korma, felul de mancare de care papilele mele s-au indragostit iremediabil si pe care il caut cu obstinatie in fiecare restaurant, e un fel de Indie mai mica: dulce si sarat, cu legume, fructe si tot felul de alune, compus din 9 (noua) ingrediente si servit intr-un sos alb aromat, plin de toate mirodeniile si contrastele de pe pamant.
Apoi, India e la fel ca painile ei: parantha, roti, puri, naan, cu branza, cu usturoi, simpla.. Cand zici ca ai prins firul, atunci alte si alte sensuri se desfac, precum cele noua ingrediente ale navratanului, precum firul Ariadnei printr-o mie de labirinturi.
Desert, lacuri, splendori, elefanti, palate, mizerie crunta, fructe, saluturi, priviri, culori..si mirosuri. Mai ales. Cu cel mai dezvoltat simt din cele cinci pe care le declar, India mi-a ramas in suflet prin aroma: o combinatie de bergamota, lotus, curry, ceai negru si betisoare parfumate. Niciodata, in doua saptamani, nu mi-am infasurat esarfa in jurul nasului cu dezgust.
Pentru mine, Bharat / India / Hindustan este precum miniaturile Mewar de la 1700, trasate cu fir de par de camila drept unica pensula: un amalgam de secvente spatio-temporale cu aceleasi personaje, adunate in acelasi loc. Te uiti la un tablou si intelegi o lume de oglinzi. Dupa ce primesti cheia in care sa il citesti, te trezesti plutind pe o mare de sensuri. Regasirea umanitatii, aceeasi pe toate continentele, e cea mai importanta lectie pe care o aduc cu mine acasa.
Sunt infinit de multe lucruri care au ramas nescrise. Unele s-au cerut doar traite, altele mai mult simtite, altele tacute cu adanc inteles. Cu siguranta ca, dincolo de cele peste 1000 de fotografii si filme pe care le-am facut, sunt inca multe alte instantanee fugare prinse cu coada ochiului in zborul masinii sau in pasi rapizi pe strazile inguste. De multe ori, jena a fost cea care m-a impiedicat sa scot aparatul. Am preferat sa ma privesc in ochi cu oamenii decat sa-i mortific glorios si electronic. Memory cardul retinei si sufletului meu stocheaza insa inca o data pe-atat…
Se spune ca sa gresesti e omenesc, pe cand perfectiunea e divina. De-asta una singura din cele 1444 de coloane de marmura sculptate ireal si dantelat de la templul jain din Ranakpur este voit inclinata. Ca un vrej catre toate palatele din ceruri care adapostesc visele minunat de imperfecte ale oamenilor.
Tennyson spune in ‘Ulysses’: ‘Eu sunt parte din tot ceea ce am intalnit.’
Asadar, tot la fel ma inclin si eu in fata visului hindustan implinit: Namaskar, India, multumesc, a sosit timpul sa ma intorc acasa.
Tips & tricks: in toate restaurantele, recipientul pentru piper are trei gauri, iar recipientul pentru sare – o gaura. Piperul este alb. Ca sa nu ziceti ca nu v-am prevenit 🙂
Multumesc Eturia Travel (Romania) si Creative Travel (India) pentru servicii impecabile si cu suflet.
Multumesc tuturor prietenilor mei cu care am comunicat tot timpul calatoriei, celor care m-au citit, celor care mi-au scris, celor care m-au insotit cu gandul si cu puterea imaginatiei. A insemnat enorm. Le cer scuze celor pe care i-am trezit la 6 dimineata si ii iert pe cei care m-au sunat la 2 noaptea :). M-am simtit putin mai acasa.
Alina Stepan 
Lasă un răspuns