Iubirea e o treaba cu dichis
Sa pornim de aici: „O relate umana onorabila, adica una in care doi oameni si-au castigat dreptul de a folosi cuvantul ‘iubire’ – este un proces delicat, violent, adesea terifiant pentru ambele persoane, un proces de rafinare continua a adevarurilor pe care si le spun unul altuia.”
Cred ca Adrienne Rich*, cand a emis citatul asta, se credea pe campul de lupta, la ruleta ruseasca, intr-un stabiliment de pariuri sau la Bursa. Numai astfel se pot explica pozitiile opuse, panda trudnica a celuilalt, violenta asteptarii, oboseala cantaririi perpetue a adevarurilor de impartasit. Palmasia continua la o relatie de iubire este sisifica; si, cum stim, desi Sisif cica era fericit (daca e sa-l credem pe Camus), slefuirea indelunga a aceluiasi deal cu acelasi pietroi devine silnicie. De la „sila” adica.
Doamna Rich, relaxeaza-te! Dreptul de a folosi cuvantul ‘iubire’ se castiga si se pierde in fiecare moment, si aici e frumusetea: ce daca ai spus „da” sau vreo variatiune la tema acum 150 de primaveri? Nu ti-ai castigat dreptul sa-ti umpli gura de cuvantul asta, daca nu-l exersezi practic si-n fiecare zi. Violenta si iubirea se exclud reciproc, pentru ca a iubi si-a fi terifiat in acelasi timp sunt doua actiuni de sens contrar care, in cel mai bun sens, se anuleaza reciproc. Si ramai paralizat la jumatatea dintre doua sentimente, fara a sti incotro s-o iei. Magarul lui Buridan se afla intr-o situatie mai buna, poate-ca.
Iubirea e o stare de gratie in care cuvintele devin imponderabile si verbele isi tocesc ascutimea. O stare suspendata in care balanta cu care se cantaresc adevarurile de spus iese din sfera gravitatiei. Nu ma terifiaza caci, daca ar fi asa, ar insemna ca iubirea e o perpetuare silnica si zilnica a fricii de a ramane singur.
Iubirea e o treaba cu dichis, care te gadila din senin cu-o pana si-ti zice: nu te mai lua atata in serios, honey, aici nu esti la Bursa, pentru ca poti castiga tot timpul; nu esti pe campul de lupta, pentru ca ai iluzia ca esti nemuritor si celalalt lupta mereu de partea ta si-ti tine spatele; nu esti la ruleta ruseasca, pentru ca el a avut grija sa umple pistolul doar cu gloante oarbe ca sa nu te ranesti; nu esti la pariuri, premiul ti-l castigi zilnic cand va priviti in ochi si nu trebuie sa pui nici o chezasie inainte pe masa pentru asta.
Cand te trezesti dimineata mai devreme ca sa o privesti zambindu-ti in somn nu mai ai chef sa masori farmaceutic adevaruri si te predai absolut si definitiv.
_____________________
*Adrienne Cecile Rich (16 mai 1929 – 27 martie 2012) poeta americana, eseista si feminista, considerata „una dintre cele mai citite si influente poete din cea de-a doua jumatate a secolului 20”.